Steaua mărilor

Steaua mărilor

Joseph O’Connor e născut în Dublin în 1963. Se menţionează ca amănunt bibliografic exotic că e fratele cântăreţei Sinead O’Connor. Romanul de debut Cowboys and Indians (1991) concurează de pe lista scurtă pentru premiul Whitbread. Urmează un volum de povestiri, True Believers, şi o serie de romane Even the Olives are Bleeding: The Life and Times of Charles Donnelly (1993), Desperadoes (1993), The Secret World of the Irish Male (1994), The Irish Male at Home and Abroad (1996) şi un volum de jurnal de călătorii Sweet Liberty: Travels in Irish America (1996). Steaua mărilor (2002) este romanul lui cel mai bine cotat şi un hit editorial de proporţii - în anul apariţiei, în Marea Britanie s-au vândut peste 800 000 de volume. Scrie critică, teatru şi scenariu de film. Are rubrici în Dublin Sunday Tribune şi în revista Esquire. Participă la experimentul literar Yeats is Dead în dublă calitate de autor şi editor. Actualmente trăieşte în Dublin.

„Cea mai bună carte a lui Joseph O’Connor, hilară, şocantă, admirabil scrisă şi foarte, foarte isteaţă.“

Roddy Doyle

„O poveste teribilă... O naraţiune care te înhaţă fără să-ţi dai seama.“

DAILY TELEGRAPH

Combinaţie perfect închegată de policier şi proză istorică, Steaua mărilor reprezintă un roman inedit, în care mijloacele auctoriale suprarealiste susţin inspirat o poveste clasică. Jurnalul ultimei călătorii a corabiei Steaua mărilor devine astfel un motiv pentru împletirea unor fire narative aparent contrastante. Povestea unui jurnalist american întretaie cronicile unor familii irlandeze cărora soarta le-a hărăzit o călătorie care nu se dovedeşte a fi o salvare. Cu o notă pronunţată de veridicitate şi cu numeroase răsturnări de situaţie, romanul lui Joseph O’Connor constituie o lectură captivantă şi diversă. Scenele erotice se îmbină cu cele macabre, picarescul este echilibrat de scene din înalta societate — toate acestea într-un dozaj suficient pentru realizarea unei povestiri greu de uitat.

„Steaua mărilor e un roman polifonic, câtă vreme accente sociale şi idiomuri naţionale îşi fac loc prin text. Dar dacă tonul lui este cel al realismului englezesc sobru, structura e mai aproape de experimentele literare irlandeze. Cartea e un montaj magistral de forme şi genuri: scrisori, citate, naraţiune la persoana întâi, acte legislative, jurnale de bord, crâmpeie de balade, reclame, tăieturi de ziare şi documente istorice.“

Terry Eagleton, THE GUARDIAN