Peştişorul de aur

„O, peşte, peştişor de aur, ai mare grijă! Căci sunt atâtea capcane şi năvoade întinse pentru tine în lumea asta.” La acest proverb nahuatl se rezumă viaţa tinerei Laila, furată din tribul său, bătută şi vândută la numai şase ani.

Nici nu vă închipuiţi în ce fel se joacă destinul-păpuşar cu biata marionetă cafenie care-i tulbură pe toţi în jur! Laila, fetiţa pe jumătate surdă, ţinând la piept singura amintire a originii ei – cercelul în formă de semilună – ajunge la capătul lumii: „Auzeam sunetul paşilor pe care îi făceam pe trotuar, sângele curgându-mi prin vene, şuieratul vântului în plămâni. Dar nu mai auzeam nimic altceva.”