Mitraliera de lut

Mitraliera de lut

Viktor Pelevin a descris Mitraliera de lut ca primul roman din literatura univeralã a cãrui acţiune se petrece într-un vid absolut. Mult controversatã şi refuzându-i-se premiul Booker rus — preşedintele juriului a catalogat-o, de altfel, ca un fel de virus informatic menit sã „distrugã memoria culturalã“ —, Mitraliera de lut a devenit curând o carte-cult, înregistrând un succes rãsunãtor şi vânzãri de peste 200 000 de exemplare.

Piotr Pustota, un poet sanktpetersburghez, se pomeneşte peste noapte în ipostaza de aghiotant al legendarului comandant Ceapaev şi al nedespãrţitei sale mitralioare Anna, în plinã vâltoare a Rãzboiului Civil din 1919. Dar care este secretul mitralierei? De ce se trezeşte Piotr sistematic într-un spital de boli mintale din Moscova anului 1990? Şi care este rolul lui Arnold Schwarzenegger în toatã aceastã istorie?

Mitraliera de lut este un roman unic, ce demonstreazã geniul lui Pelevin pentru comedia metafizicã şi satira dezlãnţuitã. Este deopotrivã o fantezie intelectualã, ameţitoare şi ilarã, despre identitate şi istorie, precum şi o incursiune spectacularã în filozofia budistã.

„Ingredientele Mitralierei de lut? Votcã, ciuperci magice, cocainã, sofisticã, filozofie, nebunie, budism, Lenin, Schwarzenegger. Şi o dragoste pentru literaturã. Pelevin ne conduce într-un univers postsovietic disfuncţional, cu uşurinţa diabolicã a marilor maeştri ruşi. Este un diavol capabil sã distorsioneze şi sã nege realitatea, pentru ca astfel cititorii sã o poatã percepe cu claritate sporitã.“
Le Nouvel Observateur

Recunoscut ca unul dintre vârfurile de lance ale noii generaţii de scriitori ruşi, Viktor Pelevin s-a nãscut la Moscova în 1962. A fãcut iniţial studii la Institutul de Energie din Moscova, pentru ca mai apoi sã urmeze cursurile Institutului de Literaturã „Maxim Gorki“. A lucrat scurt timp ca ziarist şi copywriter în publicitate, dar şi ca inginer în cadrul unui proiect destinat protecţiei avioanelor MiG împotriva insectelor în condiţii de climã tropicalã.
El însuşi îi numeşte pe Bulgakov, Franz Kafka şi William S. Burroughs printre cei care i-au influenţat scrierile. Prima sa povestire a fost publicatã în 1989, iar în 1992 volumul de prozã Lanterna albastrã a primit premiul „Micul“ Booker rus. Odatã cu Omon Ra (1991) şi Viaţa insectelor (1993), numele lui Viktor Pelevin a explodat pe arena internaţionalã, fiind desemnat de revista The New Yorker ca unul dintre cei mai talentaţi autori europeni sub 35 de ani. Au urmat alte romane, volume de povestiri şi eseuri, traduse cu succes în întreaga lume: Sãgeata galbenã (1993), Mitraliera de lut (1996), Babilon (1999), Numere (2004), Problema vârcolacilor în Rusia Centralã ş.a.

„Viktor Pelevin reprezintã viitorul romanului rus. Satirele sale dau pulsul Rusiei postsovietice, cu tot haosul sãu amoral, distopic… Cu împletirea sa de oriental şi ştiinţifico-fantastic, Pelevin are un loc asigurat în panteonul absurdului, alãturi de Gogol şi Bulgakov.“
The Independent