Minunata calatorie spre adancurile propriei fiinte

Titlul lucrarii impune o seama de explicatii si precizari menite sa usureze reala intelegere a cititorului.

Mai intai e vorba de cuvantul "Intelegere", ce va fi intalnit in fiecare tema din cuprinsul acestei carti. Potrivit "Dictionarului limbii romane moderne", "intelegerea" este acea facultate de a pricepe, de a patrunde un fenomen, o situatie sau o idee. Din aceasta explicatie rezulta ca intelegerea este un atribut sau o insusire inseparabila a mintii sau a fondului sau memorial, care-i determina intreaga structura. Dar cum acest potential acumulativ difera calitativ si cantitativ de la un individ la altul, inseamna ca si intelegerea nu poate fi decat conjuncturala, fragmentara si, implicit, relativa.

De altminteri, zilnic ne intalnim cu situatii in care unul si acelasi fapt - prilejuit de miscarea Vietii - este vazut si interpretat diferit de catre doi sau mai multi insi. Ne aflam deci in fata unor opinii sau pareri distincte, care dau nastere la contradictii, dispute cu urmari negative adesea imprevizibile.

In schimb, autorul ne vorbeste despre un alt gen de Intelegere, cu totul diferit de acela al mintii cunoscatoare. Aceasta Intelegere apare o data cu pasivitatea mintii sau tacerea sa neconditionata, drept efect al neputintei de a aborda si percepe eterna noutate adusa de scurgerea Viului. In acea clipa de negandire, fiinta intreaga se extinde, psihologic, la Infinit. De acum, o noua minte la fel de imensa, folosind noi celule cerebrale, cuprinde in totalitate faptul, ideea sau obiectul aparut in acea scanteiere.

Numai in aceasta ipostaza Realitatea obiectiva va putea fi intalnita, cuprinsa si inteleasa in mod absolut si toti traitorii acestui fenomen vor avea despre ea una si aceeasi viziune.