Insula canibalilor

Insula canibalilor

Pe „insula canibalilor” au fost deportate 6.000 de „elemente socialmente daunatoare”. Izolati in aceasta insula pustie, Nazino, pierduta in mijlocul fluviului Obi, debarcati fara provizii, fara unelte, dezbracati in gerul sfarsitului de iarna siberiana, deportatii au suferit de foame pana cand, in cele din urma, s-au devorat unii pe altii. Canibalismul nu este o exceptie in Uniunea Sovietica a primilor ani de instaurare a bolsevismului. Episodul „insulei canibalilor”, trecut sub tacere timp de sase decenii, este astazi scos la iveala de Nicolas Werth, pe baza unor exceptionale documente ale vremii, publicate in ultimii ani. Reconstituirea aceasta ingaduie intelegerea functionarii „popularilor speciale” si a fenomenului eliminarii programate a unor paturi sociale condamnate pe criterii teoretice, utopice. Ca in cazul oricarei utopii, punerea in practica a „purificarii sociale” bolsevice a generat abuzul, nedreptatea si crima.