Gradina Raiului

Gradina Raiului

Publicat prima oara in 1986, la 25 de ani dupa moartea scriitorului, romanul Gradina Raiului s-a bucurat de un succes senzational, ajungind aproape imediat pe lista bestsellerurilor din acea perioada. Imbinind intr-o maniera incintatoare scenele incarcate de erotism, pasajele descriptive si reflectiile asupra artei scriiturii, Gradina Raiului abordeaza una dintre temele predilecte ale literaturii universale: pierderea inocentei. Romanul relateaza experientele dezastruoase ale unui tinar cuplu american din anii ’20, scriitorul David Bourne si sotia sa, Catherine, aflat intr-o luna de miere prelungita pe Riviera franceza. Casnicia lor se destrama treptat pe masura ce comportamentul sexual al lui Catherine devine tot mai excentric si jocurile erotice practicate de cei doi – tot mai periculoase, culminind cu crearea unui triunghi sexual impreuna cu Marita, o tinara bogata intilnita intr-o cafenea, de care ambii soti se simt atrasi.

„Hemingway te face sa simti farmecul unor aspecte mai mult sau mai putin complicate ale lumii: fascinatia relatiilor complicate, precizia vinatorii sau a unui simplu mic dejun, tensiunile unei intrigi sexuale... Pe scurt, un festin.” (Chicago Tribune Books)

„Ernest Hemingway luindu-si bun-ramas, o carte emotionanta si lipsita de inhibitii, insa mai ales loiala creatorului sau si ei insasi si fara de stiinta intunericului ce avea sa urmeze.” (The Washington Post Book World)

„Bestseller international, cind a aparut, in 1986, Gradina Raiului este ultimul roman nesfirsit al lui Ernest Hemingway, la care a lucrat intermitent din 1946, pina la moartea sa in 1961. Este povestea unui tinar scriitor american si a incintatoarei sale sotii, aflati in anii 1920 pe Coasta de Azur, pretindu-se la un joc erotic, periculos, amoral. Un text incordat, cu serpentine, elegant si straniu in acelasi timp si foarte contemporan.” (Time)

„Un miracol, o cale proaspata pe vechile tarimuri ale magiei.” (John Updike)

„Ai inceput lucrul la sase dimineata, sa zicem, si poti sa continui pina la amiaza sau sa termini mai devreme. Cind te opresti esti gol pe dinauntru, gol si in acelasi timp simti abia daca mai incapi in propria piele, ca atunci cind ai facut dragoste cu o fiinta pe care o iubesti. Nimic nu te poate rani, nimic nu se mai poate intimpla, nimic nu mai inseamna nimic pina a doua zi cind o iei iar de la capat. Asteptarea asta, pina a doua zi, este cel mai greu lucru de indurat.” (Ernest Hemingway)