Gândirea laterală

Gândirea laterală

Ca şi gîndirea logică, gîndirea laterală este un mod de folosire a minţii. Este un obicei şi o atitudine a minţii. Recunoscînd nevoia ordinii şi a modelelor, specifice gîndirii verticale, Edward de Bono scoate în evidenţă necesitatea actualizării acestor modele, în scopul creşterii eficienţei lor. Iar aceasta se poate realiza cu ajutorul intuiţiei, al creativităţii - şi al gîndirii laterale. Această carte este un manual de creativitate. Deşi nu ne transformă pe toţi în artişti, ceea ce ne învaţă ea reprezintă alternativa la a aştepta să fim vizitaţi de muze atunci cînd avem de rezolvat diverse probleme. Folosind tehnicile speciale dezvoltate aici, putem dobîndi obiceiul de a gîndi lateral şi putem găsi idei noi. Rezultatul este triumful unei metode educative captivante, la fel de folositoare pentru copii şi adulţi, indiferent de domeniul lor de interes.

Edward de Bono a predat la universităţile Oxford, Londra, Cambridge şi Harvard. Este considerat o autoritate în domeniul predării gîndirii ca tehnică. El a inventat conceptul de gîndire laterală şi a pus la punct tehnici formale pentru gîndirea creativă deliberată. A scris 56 de cărţi, care s-au tradus în 34 de limbi.

Edward de Bono a fost invitat să conferenţieze în 52 de ţări şi să vorbească la întruniri internaţionale importante. În 1989, a fost invitat să organizeze o întîlnire specială a laureaţilor premiului Nobel. Unele dintre cele mai importante corporaţii de afaceri din lume, cum ar fi IBM, AT&T, British Airways, Du Pont, Shell, Ericsson, McKinseys, Ciba-Geigy, Ford, au apelat la consilierea sa. Uniunea Astronomică Internaţională a dat unui asteroid numele său, iar un grup de profesori universitari din Africa de Sud l-a aşezat pe o listă cu 250 de personalităţi din istorie care au contribuit cel mai mult la progresul umanităţii.

Edward de Bono administrează cel mai folosit program de predare a metodelor de gîndire în şcoală. Acest curs este predat acum în multe ţări din întreaga lume. Contribuţia sa esenţială constă în înţelegerea creierului uman ca sistem auto-organizat. Pornind de la această bază solidă, el a elaborat instrumente practice de gîndire. Munca lui este la fel de utilă în sălile de şedinţe ale unora dintre cele mai mari corporaţii din lume, cît şi în şcoli. Descoperirile sale sînt aplicate atît în şcolile de elită, cît şi în şcolile de la sate din Africa de Sud sau Cambodgia. Eficienţa descoperirilor făcute de Edward de Bono constă în simplitatea şi aplicabilitatea lor practică.