Filosofia religiei

Filosofia religiei

Filosofia religiei este gandire filosofica despre religie, nu un instrument de educatie religioasa. De fapt, nu trebuie sa fie deloc inteleasa dintr-un punct de vedere religios. Ateul, agnosticul si credinciosul pot filosofa si chiar filosofeaza despre religie. In consecinta, filosofia religiei nu este o ramura a teologiei (intelegand prin "teologie" o formulare sistematica a credintelor religioase), ci o ramura a filosofiei. Aceasta studiaza conceptele si afirmatiile teologiei si rationamentele teologilor, precum si fenomenele anterioare ale experientei religioase si activitatile de cult pe care, pana la urma, teologia se bazeaza.

Filosofia religiei este astfel o activitate de ordin secund, fiind separata de subiectul sau. In sine, nu face parte din sfera religioasa insa e inrudita cu aceasta asa cum filosofia dreptului este inrudita cu sfera fenomenelor legislative si cu conceptele si rationamentele de tip juridic, sau asa cum filosofia artei e inrudita cu fenomenele artistice si cu metodele si categoriile specifice discursului estetic. Filosofia religiei este astfel inrudita cu diferitele religii si teologii ale lumii asa cum filosofia stiintei este inrudita cu stiintele particulare. Aceasta isi propune sa analizeze concepte precum Dumnezeu, sfant, mantuire, cult, creatie, jertfa, viata vesnica etc. si sa determine natura afirmatiilor religioase in comparatie cu cele ale vietii cotidiene, cu descoperirile stiintifice, cu moralitatea si cu expresiile imaginative artistice.

John H. Hick



Cuprins



Prefata 7

Introducere: 9

CAP. I: Conceptul iudeo-crestin de Dumnezeu 15

Monoteismul 15

Infinit, Existent prin sine 19

Creator 21

Personal 24

Iubitor, Bun 26

Sfant 30

CAP. II: Argumente pentru existenta lui Dumnezeu 32

Argumentul ontologic 32

Cauza prima si argumentele cosmologice 41

Argumentul teleologic 46

Teism si probabilitate 51

Argumentul moral 55

CAP. III: Argumente impotriva existentei lui Dumnezeu 58

Teoria sociologica a religiei 58

Teoria freudiana a religiei 62

Provocarea lansata de stiinta moderna 67

CAP. IV: Problema raului 74

Problema 74

Teodiceea augustiniana 78

Teodiceea irenaica 82

Teodiceea procesuala (Process theodicy) 90

CAP. V: Revelatie si credinta 104

Perspectiva propozitionala a revelatiei si credintei 104

Teoriile voluntariste ale credintei 108

Conceptia lui Tillich despre credinta ca preocupare ultima 115

O perspectiva nonpropozitionala a revelatiei si credintei 118

CAP. VI: Evidentialism, fundationalism si credinta rationala 126

Limitele dovezilor 126

Credinta rationala fara dovezi 131

Credinte religioase fundamentale 138

Credinta religioasa fundationala 142

Riscul credintei 147

CAP. VII: Probleme ale limbajului religios 151

Particularitatea limbajului religios 151

Doctrina analogiei (Aquino) 153

Afirmatii religioase a caror natura este simbolica (Tillich) 157

Intruparea si problema sensului 161

Limbajul religios in sens noncognitiv 163

Teoria noncognitiva a lui Braithwaite 171

Discutarea catorva probleme 173

Teoria jocului de limbaj 177

CAP. VIII: Problema verificarii 182

Problema verificabilitatii 182

Ideea verificarii escatologice 188

Cateva dificultati si complicatii 192

"Exista", "fapt" si "real" 195

CAP. IX: Pretentiile incompatibile de adevar ale diferitelor religii 198

Mai multe credinte, toate sustinand ca sunt adevarate 198

Critica conceptului de "religie" 200

Catre o posibila rezolvare 204

Un cadru filosofic pentru pluralismul religios 212

CAP. X: Destinul uman: nemurire si inviere 218

Nemurirea sufletului 218

Recrearea persoanei psihofizice 222

Este parapsihologia de ajutor? 227

Cazuri de resuscitare 234

CAP. XI: Destinul uman: karma si reincarnare 237

Conceptia populara 237

Conceptia vedāntina 244

O interpretare demitologizata 253

Lecturi suplimentare 256

Index 257