Doi ani de vacanta

Doi ani de vacanta - Jules Verne

Mulţi Robinsoni au ţinut trează curiozitatea tinerilor noştri cititori. Daniel Defoe, în nemuritorul său Robinson Crusoe, ne-a înflăcărat imaginaţia, propunându-ne omul singur pe lume; Wiss, în Robinsonul său elveţian, familia; Cooper, în Craterul, societatea cu multiplele sale faţete. În Insula misterioasă, am pus savanţii să înfrunte problemele acelei situaţii. Au fost plăsmuiţi şi Robinson de doisprezece ani, Robinson al gheţurilor, Robinson al tinerelor fete etc. În ciuda numărului infinit al romanelor care alcătuiesc ciclul Robinsonilor, mi s-a părut că, pentru a-1 întregi, mai rămânea de prezentat un grup de copii, cu vârsta cuprinsă între opt şi trei sprezece ani, părăsiţi pe o insulă, luptându-se pentru viaţa lor în mijlocul patimilor întreţinute de diferenţele de naţionalitate - într-un cuvânt internat de Robinsoni.
Pe de altă parte, în Căpitan la cincisprezece ani încercasem să arăt ce pot face curajul şi inteligenţa unui copil, care îşi măsoară puterile cu primejdiile de tot felul şi răzbeşte prin greutăţile unei răspunderi asumate - cu siguranţă deasupra vârstei sale. Or, m-am gândit că, dacă învăţătura conţinută de acea carte a putut fi benefică , atunci lecţia trebuie să fie dusă până la capăt. În acest dublu scop a fost realizată lucrarea de faţă.

Jules Verne