Dao, Marele Luminator

Filozofia daoista sustine existenta a trei esente fundamentale: ching, partea eterica, opusa partii trupesti a fiintei umane; unii numesc aceasta instinct. Ch‛i este elanul vital transformat in substanta materiala; cuvantul este identic cu cel pentru aer. In sfarsit, shen, spiritul animal, mintea, etc.; unii identifica aceasta cu constiinta. Toate acestea sunt, sau ar trebui sa fie, sub controlul vointei. Fiintele sunt rezultatul combinarii celor trei elemente. Fiintele superioare dispun de vointa de a-si alege propria cale in viata: pentru binele lor, insa, ele trebuie sa adopte vointa lui dao ca principiu calauzitor.

Procesele de creatie decurg intr-un mod foarte natural. Combinatia celor trei factori are loc continuu si da nastere Cosmosului - Cerul [tian], Pamantul [di] si Omul [ren]. Intrucat acestea sunt creatii ce au loc prin mijlocirea lui dao, plinatatea vietii lor poate fi mentinuta numai prin armonia si identitatea deplina cu dao. Dotat fiind cu o putere de vointa proprie, omul este inclinat sa neglijeze acest lucru, sedus de simturi si creandu-si o viata artificiala in care simturile si carnea domina in dauna spiritului, ceea ce duce in final la ruinarea vietii.

Dar Cerul si Pamantul isi mentin si pe mai departe contactul original si, implicit, urmeaza in toate miscarile lor miscarea lui dao. In aceasta privinta, "asa cum a fost la inceput, asa este acum si asa va fi mereu". Insa omul, inzestrat cu putere de vointa, nu urmeaza impulsurile lui dao, ci propriile sale dorinte si-si conduce sistemele administrative, executive, educationale si ceremoniale fara sa-i pese de dao. In felul acesta el a pierdut contactul cu realitatea si a creat un mod de viata artificial, in care armonia naturala este pierduta in mare masura. La randul ei, artificialitatea aceasta a alterat puternic mersul Cerului si al Pamantului. Regasirea armoniei pierdute reprezinta tema insasi a eseurilor prezentate in acest volum!