Constructorii

Realizata in urma unui mandat dat de Marea Loja din Iowa, o copie a cartii Constructorii (O cercetare a istoriei si filozofiei Masoneriei) este data fiecarui mason caruia ii este conferit gradul de Mare Maestru in interiorul acestei Mari Jurisdictii. Evident ca intentia aceasta a determinat metoda si organizarea cartii, ca si continutul acesteia, tinta fiind de a informa tanarul care intra in Ordin de antecedentele Masoneriei, dezvoltarea, filozofia, misiunea si idealul ei. Pastrand mereu in minte acest scop, efortul a fost de a pregati o scurta, simpla si vie relatare a originii, dezvoltarii si invataturii Ordinului, scrisa astfel incat sa starneasca un profund interes si un studiu mai serios al istoriei lui si al serviciului adus de acesta umanitatii.

Fiecare rand al acestei carti a fost asternut cu convingerea ca istoria reala a Masoneriei este suficienta, si ca simpla invatatura ajunge, fara infrumusetarea prin legenda, si, cu atat mai putin, prin ocultism. Cartea se intemeiaza de la inceput pana la sfarsit pe convingerea ca tot ceea ce trebuie sa facem este sa mutam schelaria de pe templul istoric al Masoneriei si sa il lasam in bataia soarelui, acolo unde orice om poate vedea frumusetea si simetria sa.

Aceasta carte este alcatuita din trei parti: Profetia, Istoria si Interpretarea. Prima parte se va ocupa de indiciile si primele semne ale Masoneriei in istoria, traditia, mitologia si simbolismul timpurii ale neamului omenesc - gasindu-si temeiul in natura si nevoile omului, si aratand cum pietrele slefuite de timp si conflicte au fost aduse de departe pentru a cladi Masoneria asa cum o cunoastem astazi.

A doua parte este o poveste a Ordinului Constructorilor de-a lungul secolelor, de la zidirea Templului lui Solomon pana la organizarea Marii Loje a Angliei, si raspandirea Ordinului pe intreg cuprinsul lumii civilizate.

A treia parte este o prezentare a crezului, filozofiei, intelesului religios si geniului sau, precum si a muncii sale de slujire a individului, si, prin individ, a societatii si statului.

J. F. Newton