Ce trăieşte copilul şi ce simte mama lui

Ce trăieşte copilul şi ce simte mama lui

Cum înţelege mama ce îi «spune» nou-născutul său?
Ce relaţie este între cântec şi descântec?
Care e semnificaţia imaginii din icoană?
Cine sunt ciclopii din vise şi mitologie?
De ce adoră copiii baloanele şi bomboanele?
Care sunt spaimele noastre profunde?
Care sunt sursele superstiţiilor noastre?
De ce suntem creativi?
Ca părinţi, creşterea copilului ne relevă adevăruri nebănuite despre noi înşine, dar şi despre miturile şi credinţele umanităţii în general.

dr. Speranţa Farca este psihanalist specializat în relaţia mamă–copil, cercetător la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, conf. univ. dr. (asociat) la Departamentul pentru Formarea Cadrelor Didactice al UNArte Bucureşti


Cuprins:
Introducere

1. Regres din regret
2. Timpul organic şi timpul arhaic
3. Relaţia „mami"–mediu vital
4. Principalele legări din simbioza primară
4.1. Îmbrăţişarea
4.2. Laptele-uniune
4.3. Ochiul, deochiul din frunte
4.4. Preverbalul comunicativ
4.5. Limba maternă — un spaţiu de vieţuire
5. Spaţiul copilului şi corpul mamei
5.1. Casa
5.2. Curtea
5.3. Drumul
5.4. Mişcări de acoperire a spaţiului arhaic

II. Angoasa de abandon
1. Poarta către separare
2. Caracteristici ale separării
2.1. Timpul secvenţial
2.2. Spaţiul separaţiei
2.3. Obiectul-mediu
2.4. Constanţa obiectului
3. Achiziţii specifice separării
3.1. Mişcarea de identificare şi separare
3.2. Controlul sfincterian
3.3. Hrănirea — de la supt către autoservire106
3.4. Gura — rost lipsit de sân
3.5. Limbajul — comunicare întru separare
4. Elemente de sprijin pentru separare
4.1. Trăirile mamei
4.2. Terţul şi importanţa lui în simbioză
4.3. Rolul tatălui în simbioză
5. Jocul
5.1. Jocul şi forma rotundă
5.2. Jocuri de control sfincterian
5.3. Jocurile de motricitate grosieră
5.4. Mâncarea-joc şi jocul cu mâncarea
5.5. Limbajul „an-tan-te"

III. Teama de necunoscut
1. Rolul mamei în conţinerea spaimei
1.1. Comportamente materne de neconţinere 228
1.2. Capacitatea de anticipare a copilului
2. Jocuri de asigurare
2.1. Repetiţii asiguratoare
2.2. Jocuri de prezentare şi de rol
2.3. Surprize şi cadouri
2.4. Absenţe ale jocului şi disfuncţiile sale
3. Cunoaşterea ca apărare în faţa necunoscutului 249
3.1. Transferul
3.2. Învăţarea şi spiritul de cercetare
3.3. Cuminecarea — comunicare
4. Modalităţi sociale de gestionare a spaimei
4.1. Conformismul
4.2. „Haina face pe om"
4.3. Animalul, totemul, masca
4.4. Ritualul
4.5. Interfaţa socială
4.6. Grupări şi apartenenţe
4.7. Metamorfozarea socială a spaimelor individuale

IV. Teama de moarte
1. Deschiderea timpului vremelnic
1.1. Timpuri şi imagini ale morţii
1.2. O nouă polaritate: timp istoric – timp subiectiv
2. Zbaterea mamei între moarte şi nemurire
3. Apărări în faţa morţii
4. Achiziţii şi interese specifice
4.1. Capacitatea de a distinge viul de neviu
4.2. Animismul, tehnicismul şi creativitatea 344
4.3. Simţul timpului şi al istoriei
4.4. Polarizarea afectivă şi importanţa bătrânului
5. Utilitatea simbolicului
5.1. Importanţa basmului
5.2. Caracteristici ale vizualului

V. Angoasa de pierdere a integrităţii corporale
1. Corpul — loc al eului
1.1. Reprezentarea corpului
1.2. Stăpânii corpului
2. Achiziţii în dezvoltare
2.1. Limbajul trupului
2.2. Aderarea la umanitate
2.3. Transformarea spaimei în grijă
2.4. Turnul Babel
2.5. Acţiunea, implicarea, participarea
3. Forme şi manifestări ale spaimei
3.1. Ipohondrie şi îngrijorări
3.2. Frici, coşmaruri, temeri
4. Elemente de echilibru şi asigurare
4.1. Limitatori ai eului
4.2. Superstiţia
4.3. Refularea limbii materne
4.4. Jocuri de asigurare

Bibliografie