BASME NAZDRAVANE

BASME NAZDRAVANE

- Maicuta, spuse el, nu mai pot; trebuie sa ma odihnesc putin.
- Nu, spuse batrana; o sa te odihnesti cand vom ajunge; acum trebuie sa mergi. [...]
Ce putea face? Trebuia sa se supuna si sa se tina rabdator dupa batrana. Ea parea tot mai sprintena pe masura ce trecea timpul, iar povara lui devenea tot mai grea.
Deodata, ea isi lua avant, sari pe sac si se aseza deasupra, asa slabanoaga cum era, cantarea mai mult decat o taranca grasa. Genunchii tanarului incepura sa tremure; dar cand se oprea, batrana il lovea peste picioare cu o nuia si cu scaieti. Urca muntele gafaind si ajunse in cele din urma la casa batranei, tocmai cand credea ca-si va da sfarsitul de atata osteneala.